O casatorie ciudata.

Urmeaza sa ma casatoresc azi...ce fericita sunt! Sunt plina de emotii, am atatea sentimente care stau sa explodeze. Dar sa incep cu inceputul: Sunt o fata de 19 ani, ma numesc Dana si in urma cu 2 ani mi-am gasit sufletul pereche, pe Alex..a fost dragoste la prima vedere as putea spune, ne-am indragostit din prima clipa in care ne-am vazut..chiar daca nu aveam multe lucruri in comun. In sfarsit am decis sa ne casatorim si sa intemeiem o familie. Acum o luna in urma credeam ca nimic nu-mi va putea umbri fericirea, la fel si Alex credea asta...insa se pare ca ne inselasem. Fix cu o luna inainte de nunta eu am aflat ca parintii mei au fost ucisi cu sange rece in propria lor casa, dupa putin timp si Alex a aflat ca parintii lui murisera intr-un accident destul de ciudat..nu am vrut sa-l intreb mai multe detalii pentru ca nu voiam sa-l tulbur si mai mult decat era deja. Amandoi ramesesem orfani, fara parinti cu o luna inainte de nunta la cateva zile distanta..foarte trist. Am reusit sa uitam pentru moment. Ne-am concentrat pe ce mai aveam de facut si sosi si ziua nuntii..sunt atat de fericita, nu mai pot de la atatea emotii. Stiu ca ne-am promis la inceput ca nu trebuie sa ne mintim, insa eu ii ascund lui Alex un secret intunecat despre mine..imi pare rau pentru el, dar nu-i pot dezvalui acest secret, poate mai tarziu o sa-i spun, dar acum...nu, e prea devreme. Nu vreau decat sa-l protejez si asta am sa si fac, nu-i voi spune nimic. Eu banuiesc ca cei care mi-au omorat parintii stiau prea bine ce sunt si ce pericol sunt pentru oameni...insa niciodata n-au facut rau nimanui..o sa-i gasesc si o sa-i ucid pentru a-mi razbuna parintii si asa il voi proteja si pe Alex, pentru ca sunt sigura ca cei care mi-au ucis parintii vor veni si dupa mine si-l vor omora si pe Alex ca sa fie siguri. In fine...o sa incerc sa uit asta pentru moment, o sa las razbunare dupa ce petrecem luna de miere. Ma indrept spre altar...nici nu-mi dau seama cand zic "da" si la fel zice si Alex. In tot timpul slujbei m-am simtit privita, am incercat sa nu bag de seama. Urmeaza luna de miere abia astept. Azi ne-am imbarcat in avion si mergem in Hawai. Am ajuns ne-am instalat,iar Alex voia sa mergem la plimbare pe plaja, dar eu i-am zis ca sunt obosita de la drum si ca ma culc, dar daca vrea el poate sa se duca. Asa a si facut,a plecat si ma lasat in camera de hotel sa ma odihnesc. Stau jumatate de ora in pat incercand sa adorm...aud cum cineva deschide usa si intra.. Am crezut ca Alex s-a intors asa ca nu m-am ridicat din pat. Amauzit cum pasii s-au dus in baie apoi au iesit si au venit langa mine, aproape de pat. Am simtit cum cineva se aseaza langa mine..imi intind mana sa-l apuc de mana lui dar in loc de o mana calda simt una ca de gheata...cred ca afara e destul de frig asa ca-i zic:
-Vino langa mine sa te incalzesc, vad ca afara sa racit, ai mana ca de gheata..spun eu asta razand fara sa-mi deschid ochii.
-Nu mana mea e de gheata ci inima ta...esti o creatura dezgustatoare la fel ca parintii tai, indeparteaza-te de Alex sau vei avea de suferit. apoi mana se retrage.
Ma ridic repede din pat deschid ochii dar nu vad pe nimeni..peste cateva secunde intra Alex in camera ma vede speriata, bvine langa mine ma ia in rate si ma intreaba:
-Ce-ai patit? tremuri toata, esti foarte palida si pe deasupra esti foarte rece, parca-i fi facuta din gheata.
-La fel cum e si inima ei..de gheata..se auzi aceeasi voce ca aceea de mai devreme....
-Ai auzit,Alex?intreb eu speriata putin.
-Nu..ce-ar fi trebuit sa aud?
-Mmmmm...nimic, scuze sunt doar obosita..si e cam frig aici.
-Sa stii, ma duc sa dau drumul la caldura.
-Ok, eu ma duc sa fac un dus.
Imi amintesc ca am auzit pasii intrand inainte in baie asa ca m-am dus acolo sa aflu daca era ceva. Cand intru in baie nu mi se pare nimic neobisnuit dar cand ajung in fata oglinzii vad.....
Ma indrept spre oglinda si cand ajung in fata ei vad ca este scris cu sange "Desparte-te de Alex sau vei suferi mai rau decat parintii tai...vei muri in chinuri groaznice, mincinoaso..ucigaso" am scos un tipat involuntar si mi-am dus mainile la gura...lacrimile au inceput sa-mi curga una cate una pe fata mea palida si rece..nu stiam ce sa fac..totusi acum am certitudinea...sunt urmarita de ucigasii parintilor mei, partea buna este ca nu ilvor si pe Alex. Mi se pare ciudat..de ce incearca sa ma indeparteze de el, oare vor sa fie cat mai putine victime? Nu-mi pot da seama, macar stiu ca el este in siguranta, acum trebuie sa vad ce sa fac ca sa-i razbun. Trebuie sa sterg imediat oglinda sa n-o vada Alex...s-ar ingrijora pentru mine si chiar nu ar avea de ce..doar ca nu stie...cel putin nu inca..scot o poza cu parintii mei din buzunar si le promit ca-i voi spune lui Alex adevarul despre originea mea dupa ce o sa aduc pe lume primul copil, rodul iubirii noastre..saracul copil, dar nu...imi voi da viata pentru el doar ca sa nu se implineasca acea profetie. Alex auzind tipatul meu vine in graba sa vada ce s-a intamplat si ma intreaba:
-Ce s-a intamplat de ai tipat? Ai vazut ceva? A intrat un hot? ce este? zimi..!zise panicat.
Eu cad in genunchi si incep sa plang de la atata presiune..nu mai pot, simt cum cedez usor-usor. Se aseaza langa mine ma apuca cu o mana bland de barbie, imi ridica capul si cu cealalta mana imi mangaie fata apoi ma strange la pieptul lui. E atat de cald si bine, ma simt protejata, iubita ca si cand nimic rau nu mi s-ar putea intampla in bratele lui. M a desprind usor si-i zic:
-Aaaa...nu-i nimic, vazusem un paianjen, m-am speriat si am tipat. doar stii cat de tare ma dezgusta paianjenii si cat de frica imi este de ei.
Se aude acea voce ca o soapta la urechea mea: "Mincioaso..de ce ti-e frica sa recunosti adevarul?" la care eu zic aproape inconstient:
-Nu-s mincinoasa! Ce sa recunosc?!
-Ce-ai patit? Nu te-am facut mincinoasa...si ce trebuie sa recunosti?
-Aaaa....nimic, scuze sunt doar foarte obosita..n-am putut sa dorm din cauza ca ma gandeam la parintii mei si....
Incep sa plang...nu ma pot opri. Ma ia din nou in brate, ma simt protejata..ma mai linistesc. Ma duce in pat si-mi zice sa ma culc ca sta el sa ma vegheze si sa nu ma mai gandesc la nimic.
-Acum suntem doar noi doi. Incearca sa te calmezi.
Si ma saruta. Sarutul lui e atat de fierbinte. In cele din urma adorm in bratele lui. Eram extenuata. Ma trezesc a doua zi de dimineata si Alex era deja imbracat.
-Neata somnoroaso. Pregatestete, azi ne plimbam pe plaja.
Apoi ma saruta pe frunte. Eu ma frec la ochi de somn si dintr-odata fac ochii mari si-l intreb:
-Auzi..ai fost in baie?
Speram sa zica nu,sa nu vada oglinda scrisa cu sange, pentru ca nu apucasem s-o sterg.
-Da...am fost sa ma spal. De ce?
-Poi pe oglinda era paianjenul acela mare. L-ai vazut?
-Nu am vazut nimic. Oglinda era curata.
Ma linisteste acest raspuns pentru ca nu vreau sa fie ingrijorat pentru mine,imi pot purta si singura grija de mine.
-Pai atunci euma duc sa ma pregatesc si eu.
-Ok.
Ma ridic din pat inca putin somnoroasa, ma duc in baie si vad ca oglinda chiar era curata. Ma pregatesc repede si plec cu Alex. Intai am iesit la un restaurant sa mancam, apoi am mers pe plaja. Totul parea normal. Am crezut ca am fost lasata in pace, dar ma inselam. Am decis sa adunam scoici si incet incet ne-am indepartat unul de celalat. Cand ridic privirea vad...
Cand ridic privirea raman socata...tot oceanul cu apa cristalina in care se reflecta frumosul soare si cerul senin se transformase intr-un ocean de sange, cerul se intunecase iar soarele disparu facandu-i loc reginei noptii...luna care isi luase dupa ea niste reflexii stacojii. Speriata dau sa tip dar observ ca nu pot..incerc sa ma misc, dar la fel..nu pot. Se pare ca sunt paralizata total..nu stiu de ce dar am senzatia ca nici n-as vrea sa aflu dar voi afla in curand. Ma uit imprejurul meu cat pot fara a ma putea misca incercand sa-l zaresc pe Alex..insa nu reusesc. Dupa cateva secunde care sincera sa fiu mie mi s-au parut ani..simt cum ceva sau ceva se apropie de mine in spate, insa n-am cum sa vad cine sau ce este. Incepe sa ma cuprinda teama...ciudat...un sentiment oarecum strain pentru mine, parca mai simtisem asta o data, dar nu-mi pot aduce aminte cand si de ce sau daca e doar imaginatia mea...As vrea sa pot sa scoate multe chestii din ceata dar din pacate pentru mine trecutul sau mai bine zis totul inainte de varsta de 5 ani nu-mi pot aduce nimic aminte..ca si cum acea perioada a fost stearsa pentru mine de cineva pentru a ma proteja sau nu ar fi existat niciodata. In fine...simt cum se apropie de mine din ce in ce mai mult pana cand este fix in spatele meu si ii pot simti respiratia ca de gheata pe ceafa mea....simt ca-si apropie gura de urechea mea si aud cum imi sopteste:''Astazi vei muri...aici iti vei gasi sfarsitul. Voi avea grija personal sa mori lent si in chinuri groaznice..vreau sa te aud cum ma implori sa te omor mai repede pentru ca nu mai suporti acele chinuri...muahhaha(incepe sa rada malefic). Se departeaza de urechea mea si vine incet in fata mea..probabil vrea sa-i vad fata sa stiu cine ma tortureaza si asta ii face placere. Cand ajunge in dreptul meu raman practic socata...era Alex cu un zambet malefic pe fata..doar ochii ii erau schimbati..erau negri si plini de ura, de o sete nebuna de sange, zambetul lui era sadic ca si cum mi-ar spune:'' Stai sa vezi ce te asteapta..o sa ne distram de minune impreuna!....''.Imi curge o lacrima pe obraz, iar el vine si mi-o sterge, cum face de obicei.vad ca ochii iau revenit la culoarea normala iar zambetul era din nou bland, al lui. Ma cuprinde in brate si din nou ma simt ocrotita insa ma simt si putin neajutorata..n-am mai simtit asta pana acum in bratele lui...incepe sa-mi fie frica si vad ca el isi da seama si incepe sa ma stranga din ce in ce mai tare pana ma lasa fara suflu...ma lasa sa cad pe jos. Nu-mi pierd cunostinta. Abia acum imi dau seama ca el nu e Alex...vocea e alta...nu e a lui...e..gata stiu..e aceeasi vocea pe care o tot aud. Ma ridic in picioare si tip la el:
-Stiu ca tu nu esti Alex al meu.asa ca zimi mai repede cine esti sau te omor! zic furioasa deja la culme pentru ca folosise imaginea sotului meu.
-Ooooo..ti-ai dat in sfarsit seama, se pare ca pana la urma este o fata destul de desteapta...nu te prinzi foarte repde dar te prinzi pana la urma..bravo. Credeam ca nu-ti mai dai seama, desi as mai fi vrut sa te torturez putin...si eu ar trebui sa spun ca te omor nu tu pe mine draga. zise cu un zambet malefic pe fata.
In acest timp s-a apropiat de mine si mi-a luat barbie intr-o mana ridicandu-mi capul mai sus pentru a-l privi in ochi.
-Nu-mi zici tu mie ''draga''...monstrule...tip cu lacrimi in ochi.
-Singurul monstru de aici esti tu. de pe fata ii dispare orice zambet.
Apoi dispare. Din ocean se ridica o creatura hidoasa...semana cu Cerberul...cainele cu trei capete care pazeste intrarea in Hades(infern)..Incepe sa mi se faca frica si cad in genunchi...nu stiu ce sa fac..incep sa plang...pur si simplu nu pot...nu pot continua. Cerberul da sa ma atace dar cand sare sa ma loveasca infata mea apare Alex care este rapus in locul meu, apoi cerberul dispare in oceanul insangerat de unde venise. Ma duc repede langa Alex si incep sa plang la capul lui, lacrimile mele curatandu-i fata de sange. Apare tot din oceanul cu sange un om imbracat total in negru care imi spune:
-Vezi ce se intampla cand nu ma asculti? Altii au de suferit in locul tau. Doar te-am avertizat sa te indepartezi de el dar tu nu ai vrut sa ma asculti...acum e prea tarziu.
Eu ma ridic si ma duc la acel om. Incep sa-l lovesc cu pumnii dar pare sa nu-l afecteze deloc. Atunci incep sa-l zgarii cu unghiile mele mari si abia pilite. Ii faceam rani pe fata, el nu schita niciun gest, dar cel mai ciudat mi s-a parut faptul ca fiecare rana facuta de mine i se vindeca imediat. Dintr-odata a inceput sa rada ca un nebun, iar dupa cateva minute in care nu se oprea din ras se opri si nu mai avea nicio expresie faciala. In tot acest timp eu m-am departat de el incet-incet pana am ajuns sa fug. Am ajuns la hotelul in care stateam dar parea abandonat. Am fugit repede in camera, dar acolo totul era devastat si plin de sange. Arata de parca acolo ar fi avut loc o lupta pe viata si pe moarte. M-am dus si m-am ascuns in dulap. Imi era frica..al naibii de frica, nu stiam ce sa fac, eram depasita de situatie...niciodata nu mai patisem asta...Dintr-odata incepe sa se zgudeie totul...se deschis usile dulapului in cae stateam eu ascunsa si-l vad pe acel om in negru, acum cu un zambet sadic pe fata, cu un cutit in mana. Eu ma ridic repede il imping, in caderea lui ma taie pe brat si eu fug din camera...ajung la scari si incep sa alerg pe ele in jos din ce in ce mai repede..proasta idee ca ne-am cazat la ultimul etaj. In fata mea apare Alex,pin de rani si zacandu-mi:
-Vino mai repede, iubito..stiu eu un loc in care n-o sa ne gaseasca...
Ma grabesc sa cobor mai repede la el, dar ma impiedic si cad pe scari. Ma lovesc la cap si ultima imagine pe care mi-o pot aminti este Alex care rade sadic privindu-ma sangerand si apoi omul negru langa el...mi se pare ca inainte sa-mi pierd cunostinta cei doi s-au unit..Alex disparand..cred ca din nou a reusit sa ma pacaleasca...Alex n-a fost niciodata cu adevarat acolo...probabil am halucinatii. Si incid ochii epuizata.
Ma trezesc..totul e alb in jurul meu..oare am murit si am ajuns in Rai?..aud voci in jurul meu si multa forfota...vad o lumina puternica...nu stiu ce se intampla...incerc sa ma misc, dar nu prea pot...ma dor toate...
continuare dupa cateva comentarii...sper ca va place